Monday, November 4, 2013

Setor Turismu-ASEAN Hanesan Feto Bonita ida atrai Paises Barak



Setor Turismu-ASEAN Hanesan Feto Bonita ida atrai Paises Barak!


          

Iha fulan kotuk liu ba, iha dia 7-13 de October 2013, United Nations Statistics Division (UNSD), Asia-Pacific Economic Cooperation (APEC) no sekretariadu Association of Southeast Asian Nations (ASEAN) organiza seminar Internasional ba loron ha'at kona-ba “ Statistika Turismu no Komersiu" iha Jakarta, Indonesia.             
                                          
Turismu sai fator importante, ASEAN sai hanesan feto bonita ida hodi atrai paises barak, liu-liu iha area intra regional, no entre regiaun,  hanesan Australia ho Timor-Leste, ASEAN ho East Asia, ASEAN ho Uni-Eropa.       
                                                          
Membru ASEAN hatene katak redimentu bo’ot ne’ebé mai husi area seluk mak area turismu, maski agora dadauk dadus hatudu ekportasaun ASEAN maijumenus to’o ona $ 1.25 trilhão kompara ho import $ 1.2 trilhão. Iha fiar no konfiansa bo’ot katak setor Turismu sai aspeito krusial ba rendimentu ekonomia ba membru ASEAN nian ba futuro oin mai.    
         
Porezemplo iha Outubru nia laran ne’e, iha ekontru ida tan entre membru ASEAN+3 (Korea, Japaun, no Xina), sira kolia oinsa atu halo revisaun ba planu tinan 5 oin mai kona-ba koperasaun ne’ebé metin liu tan iha setores lima hanesan : Setor Finansial Seguransa aihan, Edukasaun, Tursimu, no Konektividades entre paises sira iha ASEAN. Membru sira halo memorandum ida ne’ebé liu husi ASEAN+3 sei fortalese relasaun konektividade/ligasaun entre ema no lori apresiasaun bo’ot ba partimonia no kultura sira ne’ebé riku atu sai diak liu tan.                
Asuntu Turismu sai topiku krusial ba investimentu futuru ne’ebé iha prosprioridade bo’ot. Membru ASEAN riku ho identidades, kulturas, artes, no partimonia ne’ebé iha diversidade, variedades no ko’or oi-oin, maibe representa ASEAN ho identidade ida deit  hanesan ita hatene katak ASEAN iha pilares 3 no ida mak kolia kona-ba ASEAN Socio-Cultural Community (ASCC).  
      
Teminilogia ASEAN Socio Cultural Community ASCC refere’e mos ba patrimonio komunidade ASEAN ho kulrtura ne’ebé uniku, representa ASEAN. Kolia kona-ba kultura, iha ligasaun bo’ot ba setor Turismo ne’ebé sai rekursu ekonomia ba membru sira liu husi dezenvolvimentu area turismu nian. 

Timor-Leste ne’ebé mehi atu sai membru ASEAN iha potensia bo’ot ho kultura ne’ebé uniku, fatin historiku, artes, lisan, no paisajen barak mak atrai turista sira hanesan Ilha Jaco, Ilikere-kere, parque nasional Nino Konis Santana, Ilha Atauro, Ramelau,  no seluk tan, e balun to’o agora seidauk identifika no dezenvolve diak.                                                 
Perguntas bo’ot Timor-Leste, saida mak guvernu prepara liu-liu iha area turismu, molok atu realiza nia mehi sai membru ASEAN ihan tinan hirak oin mai?

Ministru Turismu nia papel oinsa????  Ita hein, tinan ne’e bele halo planu no programa diak ruma!!!!

Referencia:
http://en.tempo.co/read/news/2013/11/01/074526508/EU-to-Redouble-Efforts-in-Strengthening-       Relations-with-ASEAN.

http://en.tempo.co/read/news/2013/10/11/074521019/ASEAN-Builds-Stronger-Ties-with-China-Japan-South-Korea.

http://en.tempo.co/read/news/2013/10/07/056519849/UN-APEC-Collaborate-with-ASEAN-on-Trade-Tourism.


By: Celso Fonseca

Estudu Relasaun Internasional: Topiku peskiza no monografia interesante sira.

Ho artigu simples ne'e ha’u atu fahe ezemplu  títulu teze/monografia ho tópiku no kategoria sira iha estudu Relasaun Internasional (RI)....